21 – 26 ianuarie 2013. Vernisaj: Luni, 21 ianuarie 2013, orele 19,00
Accademia di Romania, Sala de Expozitii

Creatiile Irinei Grosu îsi propun sa introduca privitorul într-un decor aparte. Efectele de suprapunere cromatica, degeometrizarea formei prin compozitie creeaza un spatiu inedit, plin de semnificatie. Suprafata obiectelor înfatiseaza un joc ambiguu de forta fizica si tensiune psihologica. Imaginile figurative se proiecteaza în afara suportului si marcheaza spatiul în care sunt amplasate. Prin caracteristicile ansamblului, cât si prin relatia ce se creeaza între individ – obiect – spatiu, ambientul creat reprezinta o reflexie a abundentei interioare.

Irina Grosu este bursiera “Vasile Pârvan” la Accademia di Romania. Nascuta la Iasi în 1989, artista este absolventa a sectiei de arta murala din cadrul Facultatii de Arte Vizuale si Design a Universitatii de Arte “George Enescu” din Iasi. În prezent urmeaza studii de master în cadrul aceleiasi universitati. Irina Grosu a participat la expozitii colective în România (Iasi, Botosani) si în strainatate (Mexic, Spania, Cehia).

Marti, 22 ianuarie 2013, ora 20.00
Accademia di Romania, Sala de Conferinte

Prezentarea se doreste a fi un discurs teoretic descriptiv de explorare a trasaturilor definitorii a unei locuiri traditionale urbane. Vor fi evidentiate rezultatele investigarii a trei tipologii de curti interioare, diferentiate pe perioadele istorico-stilistice în care au fost folosite: atrium/peristilyum (perioada antica), chiostro (perioada medievala timpurie cu o evolutie decorativa fulminanta în epocile urmatoare) si curtea interioara a palatelor (Renastere si Baroc), si vor fi punctate o serie de observatii directe asupra rolului, functiunii si elementelor caracteristice pe care le au aceste curti interioare din mediul italian.

Mihaela Balan (Lazar) este bursier “Vasile Pârvan” la Accademia di Romania din Roma, absolventã a Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti, doctorand al Scolii Doctorale “Spatiu, Imagine, Text, Teritoriu” si asistent al Catedrei de Proiectare si Design (Facultatea de arhitectura de interior din cadrul aceleiasi universitãti).

Miercuri, 23 ianuarie 2013, orele 18
Accademia di Romania, Biblioteca

Maxentiu, ultimul împarat cu resedinta la Roma, a luptat pânã la sfârsitul vietii pentru a-i determina pe tetrarhi sã-i recunoasca dreptul la tron. Ca uzurpator, cum erau la început si Diocletian si Constantin, Maxentiu a readus capitala la Roma si a luat toate mãsurile necesare pentru a reda Urbei privilegiile traditionale. Rezultatele în plan arhitectonic ale actiunilor sale sunt bine reprezentate, dar nu se pãstreaza urme ale dispozitiilor sale imperiale. Acest fapt se reflectã în special în ceea ce priveste raporturile sale cu crestinismul. În decursul istoriei, aceste hotarâri, lovite direct de propaganda pro-constantinianã, au fost foarte contestate. Istoria l-a discreditat pe Maxentiu, plasându-l între impunatoarea domnie a lui Diocletian si cea a lui Constantin, chiar mai determinantã pentru civilizatia contemporanã.
Convingerea lui Ramiro Donciu, autor al cãrtii “L’empereur Maxence” (Edipuglia 2012), este aceea cã bunã parte a marturiilor cu privire la adevãrurile domniei acestui nefericit principe erau destinate sã disparã.

Ramiro Donciu este cercetator specializat în istorie romanã, doctor în stiinte istorice al Universitãtii din Bucuresti. A publicat numeroase lucrãri dedicate propagandei imperiale, paleo-crestinismului si Antichitãtii Târzii, printre care: Influences grecques dans la propagande impériale de Néron à la lumière de l’iconographie monétaire (Concilium Eirene XVI, Praga, 1982); Le règne de Gaius considéré comme plaque tournante dans l’histoire de l’empire romain (Klio 71/1989/2, Berlin) ; Les relations de Maxence avec la Tétrarchie à la lumière des émissions monétaires (BSNR XCVIII-CIII/2004-2009); L’empereur Maxence et la victoire du christianisme (Bucuresti, 2007), L’Hispanie sous l’empereur Maxence (StClas XLV/ 2009).

Lucrarea va fi prezentatã de prof. Domenico Vera, profesor de istorie romanã la Universitatea din Parma, în prezenta autorului.

28 – 31 ianuarie 2013. Vernisaj: 28 ianuarie, orele 19
Accademia di Romania, Sala de expozitii

Expozitia reprezinta transpunerea cercetarii (doctorale) de atelier Amprenta curtii interioare asupra tesutului traditional urban într-o realitate practica, printr-un proiect de punere în valoare a unui spatiu generat de o anumita tipologie traditionala de locuire. Prin urmare, este o întelegere pluridisciplinara, se concentreaza pe rolul si metamorfozele acestor spatii din cadrul constructiilor, încearca o schimbare de paradigma, propune o alta modalitate de abordare si spera a oferi o solutie de reinterpretare tridimensionala a spatiului.

Mihaela Balan (Lazar) este bursier “Vasile Pârvan” la Accademia di Romania din Roma, absolventã a Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti, doctorand al Scolii Doctorale “Spatiu, Imagine, Text, Teritoriu” si asistent al Catedrei de Proiectare si Design (Facultatea de arhitectura de interior din cadrul aceleiasi universitãti).

Nascut în Vîlcele (Olt) România în 1977, MARIUS BURHAN traieste si creeaza în Bucuresti. Artist, curator de expozitii, profesor de arte plastice si autor de cercetari în domeniu, Marius Burhan este membru al Uniunii Artistilor Plastici din România din 2002. În prezent e rezident în calitate de bursier "Vasile Pârvan" la Accademia di Romania din Roma. Din 2009 este doctorand la Facultatea de Arte si Design, Universitatea de Vest, Timisoara.

Sâmbãtã, 9 februarie 2013, orele 17.30
Accademia di Romania, Sala de concerte si Sala de Expozitii

În seara zilei de 9 februarie 2013 (începând cu orele 17.30’) ACCADEMIA DI ROMANIA va gãzdui deschiderea unei expozitii îngrijite de criticul de artã si jurnalistul Prof. Maria Teresa Prestigiacomo, Presedintele Asociatiei "Accademia Euromediterranea delle Arti". Expun artistii: Irina Grosu, Marius Burhan si Claudia Mandi, Fausto Arrighi, Giovanni Iovene, Grazia Massa, Fabio Cicuto, Daniela Covarelli, Patricia Del Monaco, Maurizio Farina, Antonella Laganá, Laurence Lamandais, Maria Malara, Layla (Lina Manazza), Raffaello Mariucci, Maura Menichetti, Paolo Mirmina, Marguerite Monticelli, Antonio Ricci, Mario Salvo, Caterina Spatafora, Anna Sticco si Alessandro Trani.
Invitat de onoare al serii va fi doamna prof. Marisa Frasca Rustica, scriitoare si eseistã. Va deschide serata un concert al duetului Bracchi –Magliocca.
Expozitia va rãmâne deschisã pânã pe 15 februarie.

Vineri, 15 februarie, ora 20
Accademia di Romania, Biblioteca

Accademia di Romania in Roma va invita la o dezbatere pe marginea a doua noutati editoriale:

Cristina Vidrutiu, Imaginarul epidemic. Reprezentari istorice si metaforice ale ciumei în literatura, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2012, 396 p.
Silviu Mihaila, Ioana Em. Petrescu, citindu-l pe Eminescu. Note, arhive, documente. Prefata de Ioana Bot, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013, 143 p.

CRISTINA VIDRUTIU este bursier “Vasile Pârvan” la Accademia di Romania in Roma. Licentiata în Literatura comparata a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, a urmat un masterat în “Istoria ideilor - Istoria imaginilor” si doctoratul cu tema “Imaginarul epidemic. Reprezentari istorice si metaforice ale ciumei în literatura” în cadrul aceleiasi institutii. A desfasurat stagii de cercetare si documentare în Londra, Geneva si Bologna. A participat la conferinte nationale si internationale din tara si din strainatate si la atelierele de creative writing organizate de Centrul de cercetare a imaginarului “Phantasma” din cadrul Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. A publicat studii în volume colective din tara si din strainatate, a colaborat cu recenzii, articole si studii în reviste stiintifice si a aparut în cadrul unor volume colective de proza si poezie.

“Dupa un demers tematist, în care Cristina Vidrutiu panorameaza mitul ciumei atât în varianta realista, cât si în cea alegorica, deschiderea cea mai incitanta propusa de autoare este extinderea conceptului de epidemie de la nivel tematic la nivel de dinamica a ideilor si a culturilor. Ea face o propunere care are o valoare metodologica: este posibil ca migratia si difuzia temelor literare si imaginare (inclusiv tema ciumei) sa aiba loc dupa un pattern epidemiologic? Între cele doua teorii actuale, cea a influentelor si cea a epigenezei imaginilor si simbolurilor, sugestia ei merita sa fie serios meditata de catre teoreticienii comparatismului.”
Prof dr. Corin Braga (Univ. “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca)

***

SILVIU MIHAILA beneficiaza de o bursa doctorala în perioada februarie - mai 2013 la Universitatea ,,La Sapienza” din Roma. A absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universitatii ,,Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, specializarea Româna-Engleza si masteratul de Studii literare românesti din cadrul aceleiasi facultati. Din 2010 este doctorand în filologie al Universitatii ,,1 Decembrie 1918” din Alba Iulia cu o teza despre Zoe Dumitrescu-Busulenga, personalitate intelectuala marcanta a epocii contemporane. A participat la numeroase colocvii, simpozioane si conferinte nationale si internationale. A publicat peste 50 de studii de critica si istorie literara, poezii si traduceri în reviste din tara.

,,Ca absolvent al unui program de master, Silviu Mihaila promite sa devina un tînar cercetator de performanta. Cartea pe care o deschideti acum este pragul din care acea promisiune se rostea, în vara lui 2010. Între timp, autorul ei a mai strabatut o parte din drum – iar cartea are, paradoxal fata de tineretea autorului – o valoare de document istoric. (...) Pentru cercetarea româneasca, tema investigata aplicat de Silviu Mihaila deschide, la rîndul ei, un alt prag – catre o noutate de care abia în ultimii ani am început sa devenim constienti, în publicatii stiintifice de anvergura. Curajos, autorul alege sa înfrunte un orizont larg al cititorilor de profesie, oferindu-le astfel imaginea unei voci critice care este si nu (mai) este, între timp, a lui. O voce în formare. Incontestabil, o voce care merita urmarita. Asa cum merita urmarite cercetarile consacrate, în viitor, unor teme similare din peisajul literar românesc”. IOANA BOT (Univ. “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca)

,,Înnoitor si incitant, studiul lui Silviu Mihaila! (...) Rezultatul este un portret uman de mare densitate care explica si însoteste profilul unei mari cercetatoare si a unei remarcabile profesoare universitare, a carei opera si a carei figura se reliefeaza în mod luminos în cadrul panoramei criticii literare românesti din epoca contemporana”. LUISA VALMARIN (Univ. “La Sapienza”, Roma)

Luni, 18 februarie 2013, orele 17.00
Accademia di Romania, Sala de Conferinte

Comunicãri:

- Biagio Giuliani (Sapienza. Università di Roma), L’Orientalizzante maturo a Narce. Caratteri di un quadro culturale

- Eva Mol (Reale Istituto Neerlandese a Roma), Leyde, Egyptian material culture and social experience in Roman domestic contexts

- Patricia Gonzalez (Escuela Española de Historia y Arquelogía en Roma), Dall’Egitto a Roma, anticoncezionali ed aborto

Joi, 21 februarie 2013, Orele 16,00
Accademia di Romania, Sala de Conferinte

Comunicãri:

Prof. univ. dr. Emilian M. Dobrescu (Accademia Romena, Bucarest) – Tehnici de evaluare a stiintei si etica stiintei (Tecniche di valutazione nella scienza e nell’etica della scienza)
Prof. univ. dr. Mariano Bianca (Univ.di Firenze) – L'origine dell'etica e l'etica della scienza: scienze umane e scienze naturali
Prof. univ. dr. Enzo Guidotto (Commissione parlamentare antimafia) – L’etica nelle inchieste antimafia
Dott. Marco Strano (Polizia di Stato, Roma) – L’etica nell’attività della polizia scientifica
Conf. univ. dr. Ion Gabriel Olteanu (Bucarest) – Etica în investigatia judiciara (L’etica nell’investigazione giudiziaria)
Conf. Univ. Bogdan David (Univ. „Dimitrie Cantemir”, Bucuresti) - Prezumtia nevinovatiei si sarcina probatiunii sub aspectul eticii profesionale (La presunzione di innocenza e il dovere della prova sotto l’aspetto dell’etica professionale)

Luni, 11 martie, orele 20
Accademia di Romania, Biblioteca

Dan Matei este bursier „Vasile Pârvan”, licentiat în istorie antica si arheologie la Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca (2006), doctorand în arheologie romana cu teza Viata în castrele Daciei dupa parasirea lor de catre armata romana.
Publicatii:- coautor al volumului Der südwestliche Limes des römischen Dakien. Strukturen und Landschaft. Spaeculum Antiquitatis 1, Cluj-Napoca 2011, împreuna cu E. Nemeth, F. Fodorean, D. Blaga; - articole mai importante: Consideratii asupra vietii in castrele Daciei intracarpatice dupa parasirea lor de catre trupe, în: S. Nemeti/F. Fodorean/E. Nemeth/S. Cocis/I. Nemeti/M. Pîslaru (ed.), Dacia Felix. Studia Michaeli Barbulescu oblata (Cluj-Napoca 2007), 500-509; Die römischen Kastelle aus Dakien nach dem aurelianischen Rückzug und der Fall Racari, in: Litua 13, 2011, 77-93; Die dakischen Lager während der Soldatenkaiserzeit. I. Fragen der Innenarchitektur. In: StudiaUBB. Historia 57, 2012, 1, 52-89; Abandoned forts and their civilian reuse in Roman Dacia, in Ziridava. Studia acheologica, 26/1, 2012, p. 109-122.

Marti, 19 martie, orele 20
Accademia di Romania, Biblioteca

Dan Tudor Ionescu este bursier „Vasile Pârvan”, licentiat al Universitatii din Bucuresti în istorie antica (1997, cu o teza dedicata Provinciilor Procuratoriene) si în limbi si literaturi clasice (2000, cu o teza despre Expeditia lui Alexandru cel Mare în India în viziunea autorilor clasici greci si latini), doctor în istorie (2009, cu o teza intitulata Alexandru cel Mare în Bactria si India Izvoare si Geografie Istorica); în prezent lucreaza ca cercetator stiintific la Biblioteca Metropolitana Bucuresti. Publicatii recente: Alexander’s Monarchy and the Principate of Augustus Meditating on Relevant Aspects of an Ideological Interface, in Ephemeris Dacoromana XIII/2011, pp.7-75; Augusto Dominus Mundi. Le Res Gestae Divi Augusti e la statua loricata di Augusto di Prima Porta, in Chaos e Kosmos, XI, 2010, pp. 45-58.

Luni, 25 martie 2013, orele 18,00
Sala de conferinte, Accademia di Romania

Realizat în anul 1942 în coproductie româno-italiana, filmul Odessa în flacari a fost regasit în 2004 întâmplator în arhivele studiourilor Cinecittà din Roma. Filmul a fost regizat de Carmine Gallone pe un scenariu de Nicolae Kiritescu. Din distributie faceau parte actori români de renume precum Maria Cebotari, Mircea Axente, George Timica alaturi de actorii italieni Carlo Ninchi, Filippo Scelzo, Olga Sobelli, Bella Starace Sainati. Filmul a fost prezentat în 1942 la Expozitia Internationala de Arta Cinematografica de la Venetia unde a câstigat marele premiu.

Proiectia de film va avea loc în mod simbolic în data de 25 martie pentru a evoca unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918 - 28 iunie 1940).

Eveniment realizat în colaborare cu Asociatia de promovare socioculturala "Dacia" (Roma).

Miercuri, 27 martie 2013, orele 18,30
Biblioteca, Accademia di Romania

Nichita Stanescu (31 martie 1933 – 13 decembrie 1983) – poet si eseist român. Considerat unul dintre cei mai importanti si iubiti poeti români, Nichita Stanescu este autorul a nenumarate volume de poezii printre care amintim „O viziune a sentimentelor“(1964)„ 11 elegii (1966) - opera de vârf a creatiei sale-, antologia „Alfa“ si volumele „Rosu vertical“ si „Oul si sfera“ (1967). Din 1969 este volumul „Necuvintele“ pentru care în 1970 i se decerneaza Premiul Uniunii Scriitorilor. Tot din 1970 dateaza volumul de versuri „În dulcele stil clasic“ si antologia retrospectiva „Poezii“. În 1978 publica volumul de versuri „Epica Magna“ si primeste Premiul „Mihai Eminescu“ al Academiei Române. În 1979 este propus pe lista candidatilor la Premiul Nobel pentru Literatura.

Expozitie de fotografii dedicata lui Nichita Stanescu realizata de Institutul Cultural Român în colaborare cu Muzeul Literaturii Române.